Calitatea vietii

Calitatea vietii  devine un indicator din ce in ce mai important in modul in care lumea globalizata focalizeaza asupra societaii umane.

Conform UN Population Division http://esa.un.org/peps/Preliminary-Results/tables/preliminary-results_2011-02-25.htm populatia in 2010 este de 7,26 miliarde, cu estimari de 7,98 pentru 2025, si de 9,29 pentru 2050.

Aceasta provocare demografica este dublata de provocarea climatica (incalzirea globala), si chiar in cazul scepticilor – o chestiune este clara –  mediul natural este afectat de activitatea umana, iar mediul construit (in special orasul) este departe de a respecta regulile unei vieti “curate”.

In final esential este sa intelegem ca aceste “suferinte” globale ne afecteaza viata, si asta nu intr-o perspectiva indepartata, ci chiar acum. Poluarea este prezenta si ne urmareste zi de zi. Calitatea aerului, poluarea fonica, poluarea sociala (in unele cazuri) nu ne fac decat viata mai “amara”. Suntem mai stresati, mai bolnavi, mai nefericiti, dar incapabili sa renuntam la viata de oras – aici in primul rand muncim, si ne este greu sa abandonam atat munca, cat si alte avantaje si facilitati oferite de orasul modern.

Provocarea economica a lumii globalizate am spune ca intregeste aceasta imagine. Lumea este dominata de disparitati pe care chiar noi le resimtim acut in cadrul relativ restrans european. Ca sa ne exprimam simplist – unii sunt mai bogati si altii mai saraci, unii mor de foame, altii au produse in exces. Si in plus dinamica lumii globale, in care pietele financiare si capitalurile se unesc, corporatiile multinationale se extind pe toate continentele, dezgoleste o alta  fragilitate – pe care o traim tot acum – orice soc economic se propaga insidios si oricand pare ca se poate transforma intr-o criza.

Avand in vedere cele trei paliere social, de mediu si economic ne apropiem de  o noua paradigma ce pare sa patrunda in toate domeniile vietii si sa devina o suprastiinta a vietii.

Pe scurt “sustainability” da o alta dimensiune temporala, prospectiva, in care binele local sau global sunt privite nu numai pentru azi, dar si pentru maine. Depasim faza normativa, valabila astazi si crestem fara sa compromitem sansele de dezvoltare ale generatiilor de maine.

Deci ce este calitatea vietii?

UN defineste calitatea vietii :”notion of human welfare (well-being) measured by social indicators rather than by “”quantitative”” measures of income and production.”

Sursa :http://data.un.org/Glossary.aspx?q=Quality+of+life

In traducere : notiune legata de bunastarea fintelor umane masurata mai curand prin indicatori sociali decat prin  masuratori cantitative ale venitului si productiei.

Definitia este destul de seaca, astfel incat, daca cercetam mai departe, Monitoring quality of life in Europe (Fahey, Nolan and Whelan, 2003 ,p 14):

“Quality of life in a society can be defined as the overall well-being of those living there. Well-being then reflects not only living conditions and control over resources across the full spectrum of life domains, but also the ways in which people respond and feel about their lives in those domains.”

Tot ei confirma  ca este unanim acceptat faptul ca exista o necesitate de a merge dincolo de a masura doar progresul social.

Este clar ca o definitie completa este complicat de enuntat  dar important este sa rezumam cateva idei importante:

-calitatea vietii se poate masura, aprecia, obiectiva;

-masuratoarea vizeaza mai multe aspecte considerate esentiale ale vietii umane;

-se iau in calcul atat indicatori obiectivi (ce raporteaza societatea), cat si indicatori  subiectivi (ce simte individul).

La ce foloseste masurarea “calitatii vietii”?

In principiu aceste masuratori  faciliteaza intelegerea modului in care traiesc comunitatile mai largi sau mai reduse de oameni. Mai mult decat intelegerea momentana, ajuta la evidentierea evolutiei conditiilor de viata, precum si determinarea masurilor potrivite pentru a a actiona “durabil”, adaptat si eficient  in domeniul calitatii vietii. Este de mentionat ca in orice loc si la orice moment de timp in care exista comunitate umana putem vorbi de calitatea vietii.

Viziunea europeana _Second EuropeanQuality of Life Survey

SEQLS (http://www.eurofound.europa.eu/areas/qualityoflife/eqls/2007/index.htm) este realizat in 2007-2008, si incearca sa ofere o analiza a situatiilor diferite cu care se confrunta fiecare tara europeana, precum si o anumita “inteligenta” care sa sustina stabilirea masurilor si politicilor potrivite fiecarei tari fara a neglija cum fiecare popuatie “simte” propriile conditii de viata.

Cum stam? Focus pe Romania

Un sumar al rezultatelor  SEQLS   este de gasit aici :

http://www.eurofound.europa.eu/pubdocs/2008/52/en/1/EF0852EN.pdf

raportul complet il gasesti aici:

http://www.eurofound.europa.eu/publications/htmlfiles/ef0902.htm

Grupele de indici analizati sunt :

• Venituri, standarde de viata si saracie.
• Bunastare subiectiva.
• Echilibrul  munca-viata.
• Viata de familie.
• Locuire si mediu.
• Sanatate si sistem de ingrijire a sanatatii.
• Calitatea societatii.

Cateva rezultate  :

• Satisfactie in viata si fericire (scala de la 1 la  10) Romania 6.6 –  aproape la egalitate cu cu Italia (6.6) si devansand notabil Ungaria (5.6), dar sub media europeana (7.5). Primele locuri sunt  bineinteles ocupate de tarile nordice.
• Venit mediu  echivalent pe gospodarie  (raportat la puterea de cumparare, media EU 27=100) pe ultimul loc alaturi de Bulgaria 35%, fara sa luam in considerare Macedonia si Turcia), si in primele locuri Norvegia 162%, Luxemburg 235%.
• Indice de sanatate mentala – devansam doar Turcia (47%) si Malta (53%) cu un scor de 54%. Norvegia conduce din nou cu 70%.
• Incredere in institutii politice si oameni (scala de la 1 la 10), Romania se situeaza undeva pe la jumatatea clasamentului (3.9/5.5). Danemarca are scorul maxim cu 6.6/7.2 si Cipru pe ultimul loc cu 4.6/2.6. In afara de Cipru, Turcia si Austria, politicul are punctaj mai mic fata de social.

In mod surpinzator, nu ne plangem prea tare pentru calitatea mediului si ne situam undeva pe la jumatatea clasamentului, parametru la care ne desprindem notabil de Bulgaria care ocupa unul din ultimile locuri alaturi de Italia (SEQLS,p45,table 18). Dar acest studiu are niste limitari si in plus nu distinge intre urban si rural. Daca luam in considerare faptul ca Romania este mai putin urbanizata decat media europeana 55% la nivelul 2008 (INSSE,Romania in cifre 2010) fata de media Europeana de aproape 74% (Eurostat,Urban Rankings, http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Urban_rankings) si ca in principal problemele de mediu ating populatia de la orase putem presupune ca acest lucru imbunatatetste un pic cifrele fata de media europeana dar chiar si asa privind la Bulgaria care are un grad de urbanizare si mai redus decat noi, intrebarea ramane in continuare fara raspuns.

Concluziile raportului subliniaza atat preocuparea europeana cu privire la bunastarea cetateanului cat si inegalitatile inter si intra statale cu intensitate maxima in zona fostelor tari socialiste. Se subliniaza de asemeni calitatea locuirii ca parametru relevant cu privire la stabilirea nivelului de calitate a vietii.

In ceea ce priveste Romania, studiul ne surprinde intr-o perioada favorabila, 2007 – 2008 fiind ani istorici de maxima crestere economica. In plus 2007 este anul aderarii la UE – prin urmare este posibil ca pentru 2011 cifrele de atunci sa fie mai putin relevante.

Si totusi, cum stam? Romania despre Romania.

Putina lume stie ca  Romania beneficiaza de un institut dedicat pentru studiul calitatii vietii: Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii, patronat de Academia Romana ( http://www.iccv.ro/.)

Sa privim catre cel mai recent raport national  “Calitatea Vietii in 2010”:

http://www.iccv.ro/sites/default/files/Calitatea%20Vietii%202010.pdf

O scurta paranteza apropos de discutia legata de  statul social – in 2010 pensiile genereaza 25% din veniturile tuturor gospodariilor, fata de numai 12% in 1993 iar activitatile de intreprinzator 2% in 2010 fata de 5% in 1993.

Media venitului pe persoana este ce mai mica din EU 27 (mai mica decat Bulgaria cu 12 %).

Categoriile majore ce intra in discutie sunt :

• Conditii de viata (venit,economii,locuinta,bogatie vs saracie).
• Invatamat.
• Sanatate si servicii de sanatate.
• Ocuparea (munca si conditii de munca).
• Viata de familie si relatiile cu vecinii.
• Calitatea mediului social.
• Sanse de acces social (afirmare si succes in viata).
• Starea de spirit a populatiei ( satisfactie, multumire, optimism).
• Mediul politic si calitatea vietii.
• Evaluarea conditiilor comunitare.
• Preocupari in timpul liber.

Cateva remarci critice :

• Lucrarea de cercetare, desi de autor , este lipsita de o lista bibliografica. Textul cuprinde anumite trimiteri la statistici europene si locale dar cam atat.
• Lipseste o anumita punere in context global-european care poate ar fi sustinut o imagine mai completa (chiar daca focusul este pe Romania), si care ar fi relevat nu numai problemele sau disparitatile interne, dar si cele in context european – tot aici putem  mentiona lipsa indicatorilor legati de migratie.
• Lipsesc orice indicatori si apreciere cu privire la mediu.
• Lipseste un corolar al concluziilor in schimb studiul se incheie cu un capitol destinat  masurilor de imbunatatire, dar care sunt descrise mai curand ca directii mari ( “rationalitatea masurilor economice”), si nu la nivelul unor recomandari executive sau planuri de actiune.

Pe scurt studiul ICCV sustine deteriorarea calitatii vietii sustinuta de  deteriorarea indicatorilor principali cu cateva exceptii.

Preluat din ICCV, Calitatea vieții în România 2010, p75,

Graficul1.Evoluția preferințelor populației pentru măsurile de îmbunătățire a condițiilor de viață.

In loc de concluzii

Calitatea vietii se poate masura, determina, diagnostica si astfel politicile conexe pot fi mai clar definite in vederea atingerii unor obiective  legate de imbunatatirea calitatii vietii.

Acest parametru este un indicator global ce masoara situatia in care se afla o comunitate umana si este esential pentru intelegerea trendurilor societale.

Are dimensiune concreta care este determinata in principal statistic  dar si dimensiune subiectiva care este determinata prin metode de investigatie sociala bazata major pe interviu si sondaj.

Nu in ultimul rand conceptul de calitate a vietii incearca sa integreze si sa masoare  toate domeniile vietii societatii incluzand factori  de mediu, economici, sociali.

In context european Romania ocupa, asa cum ne-am fi  asteptat,  locuri codase la nivelul calitatii vietii. Studile europene traseaza politici si directii de actiune care se bazeaza pe  filozofia intreventiei durabile (masuri sociale, economice si de mediu). Pe plan local studiile propun concluzii ce sustin in primul rand actiunea economica, cea sociala fiind pe planul doi, iar componenta de mediu lipeste.

Urmari si alte comentarii

O apreciere personala consta in faptul ca exista o tendinta de preluare a discursului politic inclusiv  in cercetarea profesionista si astfel se  distorsioneaza  anumite concluzii sau se scot in evidenta anumite aspecte in detrimentul altora.

In acelasi timp, in mod clar Romania este distantata major in ceea ce priveste calitatea vietii fata de EU, situatie de care cu totii devenim din ce in ce mai constienti si care genereaza urmari cum ar fi emigratia, scaderea moralului etc. Aceasta scadere sistematica a calitatii vietii , “lipsa de perspectiva”  devine din ce in ce mai paralizanta la nivelul societatii romanesti si reprezinta in sine o amenintare la adresa dezvoltarii viitoare – atat timp cat aceeasi societate uzata si deprimata este cea care trebuie sa munceasca pentru recuperarea ramanerilor in urma.

Suportul european este cert dar trebuie accesat si utilizat. Privind numai catre celebrul deja  “grad de absorbtie a fondurilor europene”, guvernanta romaneasca s-a dovedit netransparenta si nepriceputa in acest domeniu.

Cu siguranta ne aflam intr-un punct de cotitura in care avem nevoie de o schimbare de paradigma atat la nivelul de “sus”, dar si la nivelul de “jos”. Altfel spus, pana apare acea  conducere vizionara la care visam de cel putin douazeci de ani, poate ar fi nimerit sa incercam  sa fim noi  “mai” vizionari , cu dorinte si asteptari mai clare, mai informati, mai hotarati sa croim un viitor si sa avem o alta “calitate a vietii”.